duminică, 28 februarie 2010

Dragostea, construită pe echilibrul dintre dăruire şi egoism

Deziluzia în care sfârşeşte marea iubire are ca explicaţie o proastă gestionare a aşteptărilor noastre de la celălalt.Când iubim suntem mai puţin atenţi la propriile nevoi interioare.De aceea,pentru a nu sfârşi într-o crudă deziluzie este bine să încercăm, de la bun început, să ştim cât suntem dispuşi să cedăm celuilalt.Dacă cedezi prea mult, cu cât faci aceasta, cu atât celălalt va cere şi mai mult. Atât de mult, până ce va lua totul, după care devenim pentru acela lipsit de interes. Cea de-a doua greşeală este că nu ne dăm seama că, lăsându-ne luaţi în posesie, nu mai putem să ne recucerim propriul teritoriu.Când un bărbat şi o femeie se iubesc, fiecare doreşte să-l asigure pe celălalt de credinţă veşnică şi sunt de acord să se acapareze reciproc, total. Când însă sentimentele se mai răcesc, în fiecare dintre cei doi parteneri se trezeşte nevoia firească de mai multă independenţă, dorinţă ce contrazice promisiunile de început. În plus, dorinţa de independenţă creează conflict chiar în inima îndrăgostitului, care nici nu mai îndrăzneşte să-i aducă la cunoştinţă partenerului nevoia lui de independenţă. La un moment dat, conflictul mocnit se transformă în marea ciocnire: cu aceeaşi intensitate cu care partenerii se luaseră mai înainte în posesie reciproc, se iau acum la luptă.Relaţia se sfârşeşte, mai devreme sau mai târziu, ireconciliabil, cu despărţirea. Sentimentul iubirii este înlocuit de cel al propriei vinovăţii şi de învinuirile pe care le adresăm celuilalt.Iluzia romantică despre renunţarea totală la sine pentru un altul este atât de adânc înrădăcinată în mulţi oameni, încât nici măcar un şir de deziluzii,nu-i pot reţine să încerce din nou. În loc să găsească siguranţă în ei înşişi, o caută neîncetat la alţii. Ei eşuează astfel, pentru că trebuie să eşueze. Până ce, într-o zi, plini de compasiune faţă de ei înşişi, se resemnează. Şi povestesc copiilor şi prietenilor lor că iubirea cea mare sfârşeşte, fatal, în deziluzie, fiindcă este o iluzie. Când, de fapt, dacă ne-am cunoaşte mai bine pe noi înşine şi ne-am respecta propriile nevoi, am putea stabili limitele propriului teritoriu şi am respecta, la rându-ne, teritoriul celuilalt. Iar iubirea nu s-ar mai sfârşi dramatic, traumatizant.

marți, 23 februarie 2010

Te iubesc...

Te iubesc o clipa
Te iubesc o noapte
Te iubesc atunci cand imi vorbesti in soapte..
Te iubesc cand zorii imi ating privirea..
Te iubesc sa aflu ce e fericirea
Te iubesc in vise…
Te iubesc cand luna iese dintre stele
Te iubesc cand noaptea ma cuprinde in brate..
Te iubesc in clipa ce imi da sperante..
Te iubesc tacut si te iubesc curat
Iubesc ce’ti amintesti, Iubesc ce ai uitat…
Iubesc cand imi vorbesti, iubesc atunci cand taci..
Te iubesc mai mult in toate cate faci
Te iubesc cand norii grei pe cer se aduna
Te iubesc tandru cand spui noapte buna
Te iubesc cand zorii imi daruiesc dulceata..
Te iubesc iubito buna dimineata
Te iubesc in vise , te iubesc pe tine
Te iubesc acum si in clipa care vine
Te iubesc din suflet..gandul mi’l ascult
Te iubesc mereu din ce in ce mai mult
Dragostea nu moare nicioadata
Dragostea ramane’n inima
curata
Tu esti fericirea coltul meu de rai
Tu esti tot ce am esti tot ce poti sa’mi dai
Tu imi esti minunea care ma invata
Sa iubesc frumos tot ce iubesc in viata
Tu deschizi o poarta fericirii mele
Tu imi aduci in suflet lumina dïn stele…

luni, 22 februarie 2010

Am invatat...

Am invatat ca nu poti face pe cineva sa te iubeasca
Tot ce poti face este sa fii o persoana iubita.
Restul ... depinde de ceilalti.
Am invatat ca oricat mi-ar pasa mie
Altora s-ar putea sa nu le pase.
Am invatat ca dureaza ani sa castigi incredere
Si ca doar in cateva secunde poti sa o pierzi
Am invatat ca nu conteaza CE ai in viata
Ci PE CINE ai.
Am invatat ca te descurci si ti-e de folos farmecul cca 15 minute
Dupa aceea, insa, ar fi bine sa stii ceva.
Am invatat ca nu trebuie sa te compari cu ceea ce pot altii mai bine sa faca
Ci cu ceea ce poti tu sa faci
Am invatat ca nu conteaza ce li se intampla oamenilor
Ci conteaza ceea ce pot eu sa fac pentru a rezolva
Am invatat ca oricum ai taia
Orice lucru are doua fete
Am invatat ca trebuie sa te desparti de cei dragi cu cuvinte calde
S-ar putea sa fie ultima oara cand ii vezi
Am invatat ca poti continua inca mult timp
Dupa ce ai spus ca nu mai poti
Am invatat ca EROI sunt cei care fac ce trebuie, cand trebuie
Indiferent de consecinte
Am invatat ca sunt oameni care te iubesc
Dar nu stiu s-o arate
Am invatat ca atunci cand sunt suparat am dreptul sa fiu suparat
Dar nu am dreptul sa fiu si rau
Am invatat ca prietenia adevarata continua sa existe chiar si la distanta
Iar asta este valabil si pentru iubirea adevarata
Am invatat ca, daca cineva nu te iubeste cum ai vrea tu
Nu inseamna ca nu te iubeste din tot sufletul.
Am invatat ca indiferent cat de bun iti este un prieten
Oricum te va rani din cand in cand
Iar tu trebuie sa-l ierti pentru asta.
Am invatat ca nu este intotdeauna de ajuns sa fii iertat de altii
Cateodata trebuie sa inveti sa te ierti pe tine insuti
Am invatat ca indiferent cat de mult suferi,
Lumea nu se va opri in loc pentru durerea ta.
Am invatat ca trecutul si circumstantele ti-ar putea influenta personalitatea
Dar ca TU esti responsabil pentru ceea ce devii
Am invatat ca, daca doi oameni se cearta, nu inseamna ca nu se iubesc
Si nici faptul ca nu se cearta nu dovedeste ca se iubesc.
Am invatat ca uneori trebuie sa pui persoana pe primul loc
Si nu faptele sale
Am invatat ca doi oameni pot privi acelasi lucru
Si pot vedea ceva total diferit
Am invatat ca indiferent de consecinte
Cei care sunt cinstiti cu ei insisi ajung mai departe in viata
Am invatat ca viata iti poate fi schimbata in cateva ore
De catre oameni care nici nu te cunosc.
Am invatat ca si atunci cand crezi ca nu mai ai nimic de dat
Cand te striga un prieten vei gasi puterea de a-l ajuta.
Am invatat ca scrisul
Ca si vorbitul
Poate linisti durerile sufletesti
Am invatat ca oamenii la care tii cel mai mult
Iti sunt luati prea repede ...
Am invatat ca este prea greu sa-ti dai seama
Unde sa tragi linie intre a fi amabil, a nu rani oamenii si a-ti sustine parerile.
Am invatat sa iubesc
Ca sa pot sa fiu iubit.

duminică, 21 februarie 2010

Guvernul roman a promis ca va asigura slujbe pentru someri pe perioada crizei financiare.Ele vor fi oficiate de preoti , episcopi si mitropoliti :))

Cand iubirea doare



Mai tii minte ultima oara cand te-ai despartit de cea pe care o credeai femeia vietii tale? Cea alaturi de care faceai planuri in fiecare seara: unde veti face nunta, cati copii veti avea, cum veti cheltuii banii din prima voastra mega afacere, unde veti merge in vacanta anul viitor...

Si, intr-o fractiune de secunda, te-ai trezit ca nu mai imparti aceste cu visuri decat cu pisica ta. A fost trist, te-ai simtit tradat. Poate chiar ai urat-o pe moment. Ai bombardat-o cu mesaje, telefoane, mail-uri sau cu vizite acasa (unde ai gasit-o cu celalalt).

Ai aruncat toate amintirile de la ea, inclusiv inelul de logodna sau mai rau, verigheta. Apoi, te-ai asezat in pat si ai inceput sa plangi. Si abia atunci ai realizat ca nu despartirea doare. Ci iubirea! Iubirea doare groaznic, caci este cea care in inconstient te face sa plangi.

Atunci cand esti nervoas in primele momente si arunci lucruri nu o faci din iubire sau durere, sunt doar nervi. Insa, cand incepi sa iti aduci aminte toate acele lucruri superbe care odata v-au legat, atunci vorbim despre iubire, iubirea care doare. Pur si simplu nu poti uita iesirile impreuna, saruturile, mangaierile, noptile de dragoste, cina la lumina lumanarilor, nebuniile din parc si toate clipele minunate petrecute impreuna.

Dar si aceasta este o perioada care trece. Cineva spunea ca iubirea este o boala, deci se vindeca. Si avea dreptate; in majoritatea cazurilor am reusit sa mergem mai departe, sa ne vedem cu altcineva, chiar sa zicem ca iubim alta femeie. Cu toate astea, amintirea ei a ramas undeva in strafundul mintii noastre si iese la iveala in cele mai nepotrivite momente: o melodie, un film, o locatie. Dar trecem si peste asta, cu sau fara lacrimi. Si mergem mai departe pentru ca acesta este cursul vietii si nu il putem schimba.

Ne intalnim cu ea pe strada, este alaturi de noul prieten; in imaginea noastra mai frumoas, mai suplu, mai sexy, mai inteligent. Ne oprim si vorbim putin, mai mult din politete. Apoi ne ascundem dupa un colt si privim cum merge mai departe fericita la brat cu ultima cucerire. Si ne gandim iar si iar la ce a fost intre noi si inevitabil acea iubire doare din nou, cu toate ca acasa poate ne asteapta o femeie minunata care ne iubeste din tot suflteul.

Si peste ani ne intalnim din nou. Noi – insurati, cu un copil si o cariera de invidiat. Ea – imbracata la ultima moda si cu o super masina, accesorizata de un barbat sexy aproape gol. Si atunci o privim cu ochii sclipind de fericire si o intrebam pur si simplu unde locuieste. Mirarea ei va fi maxima. Va crede ca inca suntem disperati dupa ele si ca mai dorim fosta relatie. Si se va simti bine. Iar noi ii vom raspunde ca vrem acea adresa pentru a-i trimite un buchet mare de flori. Pentru ce? Pentru a-i multumi ca nu mai face parte din viata noastra!

Abia in acest moment iubirea NU mai doare !

marți, 16 februarie 2010

Sunt doua zile pe saptamana cand nu se merita sa te ingrijorezi

Sunt doua zile pe saptamana pe care merita sa le tii departe de frica si ingrijorare. Una din ele este Ziua de Ieri cu toate greselile, esecurile, caderile si oboseala pe care le-ai trait de cand te-ai trezit si ai raspuns la telefon pana ai pus capul pe perna
cute_funny_animals_24 Ziua de ieri a trecut definitiv si e dincolo de controlul tau. Toti banii din lume nu mai pot aduce inapoi ziua de ieri. Nu mai poti schimba nimic din ce s-a intamplat deja. Toate regretele sunt ineficiente. Ce s-a intamplat, s-a intamplat.
Nu poti sa retragi nici un cuvant din ce ai spus ieri.
Nu poti sa faci altfel nimic din ce ai facut deja ieri.
De ce sa te mai ingrijorezi pentru ceva ce nu poti schimba?
Cealalta zi pentru care nu merita sa te ingrijorezi este Ziua de Maine cu toate capcanele in care vei cadea, gropile in care te vei impiedica, greutatile pe care le vei intampina si problemele care iti vor iesi in cale, cu promisiunile care vor aparea la orizont si oamenii pe care ii vei intalni.
Ziua de maine deasemenea e dincolo de controlul tau. Nu poti controla nimic din ce va fi maine. Te poti pregati pentru maine, dar nu poti sti niciodata in avans cum va fi maine dimineata. Vei fi vesel? Vei fi trist? Vei primi o veste care te va face fericit sau una care te va umple de suparare?
Maine soarele va rasari indiferent daca tu vei vrea sau nu. Va rasari in toata splendoarea si te vei bucura de asta, sau va rasari in spatele norilor si vei zice : ce zi de rahat. Dar soarele va rasari si nu poti face nimic in privinta asta. Nu sti nici macar daca te vei trezi maine sa-l vezi.
Maine inca nu s-a nascut. De ce sa te ingrijorezi pentru ea?
Pana maine ai o singura zi la dispozitie.

Astazi.

Orice persoana pe care o intalnesti are doar ziua de azi la dispozitie. Poti sa te zbati doar astazi. Este singura zi cand poti sa te lupti cu poverile si amaraciunea de ieri sau cu nelinistea pe care o prevezi maine. Este ziua cand ne umplem de griji pentru ceea ce nu putem schimba sau pentru ceea ce nu putem prezice.
Cu toate astea..nu ceea ce se intampla astazi, chiar in momentul asta te face sa fii ingrijorat. Sunt amaraciunile lucrurilor pe care nu le mai poti schimba si necunoscutul zilei de maine pe care nu-l poti prezice.
Viata e ca un album cu poze. Cu toate esecurile si regretele din trecut, preferam sa ne amintim momentele frumoase pe care le-am trait. Majoritatea dintre noi nu vrem sa aparem suparati in poze. Cand ne uitam in album vedem momentele cand eram plini de viata, fericiti, zambitori, bucurosi ca suntem impreuna cu cei pe care ii iubim. Nu poti fotografia ziua de maine.
Traieste o singura zi, pe rand.
Azi.

Cum recunosti un om fericit?


1. Este rabdator.
2. Are suflet bun.
3. Nu pofteste.
4. Nu se grabeste.
5. Nu este arogant.
6. Nu este ambitios si vanitos.
7. Este mereu calm si binevoitor.
8. Nu este clevetitor si calomnios.
9. Iubeste intotdeauna dreptatea si adevarul.
10. Este iertator.
11. Stie cum sa pastreze tacerea.
12. Crede in tot ceea ce spune.
13. Speranta sa este puternica.
Astfel, dobandind aceste atribute, omul va fuziona intr-o lumina vie pe care o va intelege pe deplin daca il va iubi de Dumnezeu, inainte de toate si daca isi va consacra viata dezvoltarii spirituale. Vechiul om din carne isi poate schimba trupul in lumina fiind altruist, temperat, modest, energic si tacut. Va dobandi intelepciunea dupa ce va fi studiat teoria inaintea practicii, dupa ce va fi citit vechile carti despre spiritualitate si adevar. Cand sufletul sau va iradia iubire neconditionata, omului ii vor creste aripi. "Fii caritabil cu toate fiintele, traieste in adorarea constanta a binelui suprem si numele tau va straluci in Cartea Vietii"! (Madathanus)